Un înger păzitor este rânduit pentru fiecare urmaș al lui Hristos. Acești veghetori cerești îl ocrotesc pe cel drept de puterea celui rău.

În fața mulțimii răscumpărate este Cetatea Sfântă. Isus deschide larg porțile de mărgăritar și popoarele care au păzit adevărul intră prin ele.

Domnul procedase cu Israel plin de îndurare în eliberarea din robia egipteană și în timpul călătoriei către țara făgăduită.

Heruvimii din sanctuarul pământesc, care priveau cu respect către tronul milei, reprezintă oastea cerească, ce urmărește cu interes lucrarea de mântuire.

Căminul primilor noștri părinți avea să fie un model pentru alte cămine, pe măsură ce copiii lor aveau să plece de lângă ei și să stăpânească pământul.

Dealurile și munții nu erau prăpăstioși și accidentați, plini de coborâșuri amețitoare și abisuri înspăimântătoare, așa cum sunt astăzi.

Dumnezeu este Tatăl nostru, care ne iubește și ne îngrijește ca pe copiii Săi; dar El mai este și Marele Împărat al universului.

Sentimentele sale erau curate. El era sfânt și fericit, purtând chipul lui Dumnezeu și fiind în perfectă ascultare de voința Sa. 

Frumusețea naturii conduce sufletele departe de păcat și de atracțiile lumii, către puritate și pace, către Dumnezeu.

Soarele, luna, stelele, stâncile solide, râul ce se revarsă continuu, infinitul și neliniștitul ocean ne predau lecții pe care să le urmăm.