„Le voi paște pe o pășune bună și stâna lor va fi pe munții cei înalți ai lui Israel; acolo se vor odihni într-un staul plăcut și vor avea pășuni grase pe munții lui Israel.”
Ezechiel 34:14 VBT
„Domnul Hristos a venit să aducă mântuirea și să o pună la dispoziția tuturor. Pe crucea Golgotei, El a plătit prețul infinit pentru o lume pierdută. Lepădarea de Sine și sacrificiul de Sine, lucrul Său neegoist, umilința Sa și, mai presus de tot și toate, oferirea vieții Sale, dau mărturie despre profunzimea iubirii Sale pentru omul căzut. El a venit pe pământ să caute și să mântuiască ce era pierdut. Misiunea Sa a fost în folosul celor păcătoși, păcătoși de toate gradele, din orice limbă și din orice norod. El a plătit prețul pentru toți, ca să-i răscumpere și să-i aducă în unire și în simpatie cu Sine. N-a fost trecut cu vederea nici cel mai greșit, nici cel mai păcătos om; El a lucrat în mod deosebit pentru aceia care aveau cea mai mare nevoie de mântuirea pe care El a venit s-o aducă. Cu cât era mai mare nevoia lor de reformă, cu atât mai profund era interesul Său, mai mare simpatia Sa și mai zeloasă munca Sa. Inima Sa mare și plină de iubire a fost răscolită până în profunzimi pentru cei ale căror condiții erau fără speranță și care aveau cel mai mult nevoie de harul Său transformator.
În parabola oii pierdute, este reprezentată iubirea minunată a Domnului Hristos pentru cei greșiți, pentru cei rătăcitori. El n-a ales să rămână cu cei care au acceptat mântuirea Sa, depunând toate eforturile pentru ei, primind recunoștința și dragostea lor. Adevăratul păstor lasă oile turmei care îl iubesc și merge în pustie, îndură greutăți și stă în fața primejdiei și a morții, căutând și salvând oaia care s-a rătăcit de turmă și care ar pieri dacă nu este căutată și adusă înapoi. Când, după o cercetare stăruitoare, oaia pierdută a fost găsită, păstorul, deși suferind de oboseală, durere și foame, nu o lasă în slăbiciunea ei să-l urmeze, nu o mână de la spate, ci, oh, ce iubire minunată! Cu multă blândețe, o cuprinde în brațe și, așezând-o pe umeri, o aduce înapoi la staul.” (Mărturii, vol. 5, p. 603).
Apel: Suflet preaiubit, oprește-te din alergarea tași admiră dragostea fără seamăn ce nu se poate exprima în cuvinte, care s-a arătat pentru tine, clipă de clipă. Tu ești oaia rătăcită și prinsă în mărăcinii robiei păcatului. Tu ești oaia pierdută pentru care Păstorul cel bun a lăsat turma și a plecat în pustia lumii pentru a te căuta. Tu ești cel pentru care Prințul universului a îndurat primejdia, suferința și chiar moartea. Ai putea oare să stai nepăsător față de torentul de binecuvântare ce s-a revărsat pentru tine.
Meditează: Dacă Domnul și Învățătorul nostru a făcut totul pentru cei pierduți, cum ar trebui să ne raportăm noi la cei care încă nu-l cunosc pe Isus. Cum te poți implica mai mult în lucrarea de căutare și aducere înapoi a celor care au nevoie de mântuire?
Aplică: Ia o decizie concretă de a te implica activ în lucrarea de aducere înapoi a celor pierduți din jurul tău. Poți începe prin a fi un exemplu al iubirii lui Hristos, prin încurajare, rugăciune și oferirea unui sprijin practic celor care au nevoie. Pregătește-te și pentru altfel de ocazii speciale, uneori neobișnuite, pe care Domnul ți le va aduce în viața ta, prin care vei putea fi o lumină pentru alții.
