„Prin credință Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai degrabă să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului. El socotea batjocura pentru Cristos ca o mai mare bogăție decât comorile Egiptului, pentru că el avea ochii ațintiți spre răsplătire.”
Evrei 11:24-26 VBT
„Moise era pregătit să ocupe un loc de frunte printre oamenii mari ai lumii, să strălucească în curțile celei mai glorioase împărății și să înalțe sceptrul puterii ei. Măreția lui intelectuală îl situează mai presus de oamenii mari ai lumii din toate veacurile. Ca istoric și poet, ca filosof, conducător de oști și legiuitor, el este fără egal. Dar, cu toate că avea lumea înaintea sa, Moise a avut tăria morală de a refuza perspectivele îmbietoare ale bogăției, măririi și faimei, alegând mai degrabă «să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului».
Moise fusese învățat cu privire la răsplata de pe urmă, ce avea să fie dată slujitorilor umili și ascultători ai lui Dumnezeu, și, prin comparație, pentru el câștigul lumesc nu avea nicio valoare. Palatul magnific al lui Faraon și tronul monarhului erau ademenitoare pentru Moise; dar el știa că plăceri păcătoase, care-i făceau pe oameni să uite de Dumnezeu, se aflau la curțile domnești.
El privea dincolo de palatul luxos, dincolo de coroana împăratului, la onorurile cele mari ce vor fi date sfinților Celui Prea Înalt, într-o împărăție nemânjită de păcat. Prin credință, el a văzut o coroană nepieritoare pe care Împăratul cerurilor o va așeza pe fruntea biruitorului. Această credință l-a făcut în stare să se depărteze de domnii acestei lumi și să se unească cu poporul cel umil, sărac și disprețuit, care a ales să asculte mai degrabă de Dumnezeu decât să slujească păcatului.” (Patriarhi și profeți, p. 246).
Apel: Învață din exemplul lui Moise și alege și tu să asculți mai degrabă de Dumnezeu, decât de plăcerile imorale ale acestei lumi în care trăim. S-ar putea să fi pus adeseori în situația să decizi între integritate și bogăție, corectitudine și faimă, umilință și poziție socială, dar gândul că onoarea lui Hristos este cea mai prețioasă comoară să te motiveze să alegi potrivit cu principiile caracterului nobil de care a dat dovadă Moise. Răsplata acestuia nu se compară cu ceea ce poate oferi lumea.
Meditează: Care crezi că este răsplata de pe urmă la care a privit Moise și care l-a motivat să renunțe la bogățiile oferite la palatul lui Faraon? Care sunt pentru tine ispitele cu care te ademenește această lume? Cât de mult cântărește pentru tine valoarea caracterului în comparație cu valoarea bogățiilor acestei lumi?
