„Și copilul Samuel creștea în continuare și era plăcut deopotrivă DOMNULUI și oamenilor.”
1 Samuel 2:26 BTF
„Cu toate că Samuel și-a petrecut anii tinereții la Sanctuar, devotat închinării lui Dumnezeu, el nu a fost lipsit de influențe rele sau de exemple păcătoase. Fiii lui Eli nu se temeau de Dumnezeu și nici nu-l onorau pe tatăl lor; dar Samuel nici nu le căuta tovărășia și nici nu se lua după căile lor rele. Străduința sa continuă era să devină ceea ce Dumnezeu dorea ca el să fie. Orice tânăr are privilegiul acesta. Lui Dumnezeu Îi place foarte mult când copiii, oricât de mici, se consacră în slujba Lui.
Samuel fusese dat în grija lui Eli, iar drăgălășenia caracterului lui a trezit o caldă afecțiune din partea bătrânului preot. Era prietenos, mărinimos, ascultător și respectuos. Eli, amărât de abaterile propriilor săi fii, găsea odihnă, mângâiere și binecuvântare în prezența ucenicului său. Samuel era gata să fie de ajutor și era iubitor; niciodată nu și-a iubit un tată mai duios fiul, decât l-a iubit Eli pe acest tânăr. Era ceva neobișnuit ca între înaltul judecător al națiunii și acest copil umil să fie legături atât de strânse. Când slăbiciunile bătrâneții îl prindeau și era plin de anxietate și mustrări de conștiință din pricina purtării stricate a propriilor săi fii, Eli se apropia de Samuel ca să găsească mângâiere.
Nu era obiceiul ca leviții să intre în lucrarea lor înainte de vârsta de douăzeci și cinci de ani, dar Samuel a făcut o excepție de la această regulă. În fiecare an a văzut cum i se încredințau noi slujbe însemnate și, încă de când era copil, i s-a dat să poarte un efod de in, ca semn al consacrării lui în slujba Sanctuarului. Așa tânăr cum era Samuel la data aducerii lui pentru a sluji în Sanctuar, i s-au încredințat chiar de atunci lucrări în slujba Domnului, potrivit cu capacitatea lui. Acestea au fost la început foarte modeste și nu întotdeauna plăcute; dar au fost îndeplinite cât se putea mai bine și cu inimă voioasă. Religia lui se extindea asupra tuturor îndatoririlor vieții. El se socotea un serv al lui Dumnezeu, iar lucrarea sa – ca fiind lucrarea lui Dumnezeu. Eforturile lui erau acceptate, pentru că erau determinate de iubirea față de Dumnezeu și de o sinceră dorință de a face voia Lui.” (Patriarhi și profeți, p. 573).
Apel: Viața lui Samuel îți arată că devotamentul față de Dumnezeu nu ține de vârstă sau circumstanțe. El a ales să-și consacre tinerețea slujirii Domnului, în ciuda influențelor negative din jurul său. La fel, și tu poți alege să-L urmezi pe Dumnezeu și să trăiești în curăție, chiar și atunci când mediul din jur nu îți este favorabil. Întrebarea pe care trebuie să ți-o pui este: ești dispus să trăiești pentru Dumnezeu în fiecare zi, indiferent de dificultăți și tentații?
Meditează: Cum ai putea să te dedici mai mult slujirii lui Dumnezeu, indiferent de vârsta sau ocupația ta? În ce feluri poți evita influențele negative din jurul tău și să alegi în schimb căile care Îi plac lui Dumnezeu? Ce sacrificii ești dispus să faci pentru a trăi o viață devotată Lui?
