„Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire, s-a arătat tuturor oamenilor, și ne învață ca, lăsându-ne de nelegiuire și de poftele lumești, să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie.”
„Așa cum sunt conduse în mod obișnuit, petrecerile de plăceri sunt o piedică în calea creșterii reale, atât a minții, cât și a caracterului. Se ajunge astfel la prietenii frivole, la obiceiuri extravagante, de căutare a plăcerilor și adesea a desfrâului, lucruri care modelează întreaga viață pentru rău. În locul acestor amuzamente, părinții și învățătorii pot face mult oferind programe de destindere sănătoasă, dătătoare de viață.
Inspirația ne-a arătat calea și în această direcție, după cum o face cu toate celelalte lucruri care au legătură cu bunăstarea noastră. În veacurile dinainte, oamenii care trăiau sub călăuzirea lui Dumnezeu duceau o viață simplă. Ei trăiau în sânul naturii. Copiii participau la munca părinților și studiau frumusețile și tainele tezaurului natural. Și, în liniștea câmpului și a pădurii, ei se ocupau cu acele adevăruri magnifice, care fuseseră încredințate ca o comoară sfântă din generație în generație. O astfel de pregătire a dat oameni puternici.” (Educație, p. 211).
„Neprihănirea înseamnă dragoste, iar dragostea este lumina și viața lui Dumnezeu. Neprihănirea lui Dumnezeu este întrupată în Hristos. Noi primim neprihănirea, primindu-L pe El. Dreptatea sau neprihănirea nu se capătă nici prin lupte chinuitoare sau munci istovitoare, nici prin daruri sau sacrificii, ci ea este dată în dar oricărui suflet care flămânzește și însetează după ea. (…)
După cum avem nevoie de hrană, pentru susținerea puterii noastre fizice, tot așa avem nevoie de Hristos, pâinea din ceruri, pentru a ne susține viața spirituală și a ne da putere să facem lucrările lui Dumnezeu. După cum corpul primește continuu mâncarea care susține viața și vigoarea, tot așa și sufletul trebuie să comunice continuu cu Hristos, supunându-se Lui și depinzând în totul de El.” (Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 19).
Apel: Astăzi, Dumnezeu te cheamă să trăiești cu cumpătare, dreptate și evlavie. Harul Său s-a arătat și te invită să lași în urmă orice nelegiuire și dorință lumească, să-ți predai întreaga ființă Lui. Lasă-L pe Hristos să-ți modeleze caracterul și să-ți susțină viața spirituală. Ești chemat la o relație profundă și continuă cu El, unde neprihănirea vine nu din eforturile tale, ci din harul primit prin Hristos. Răspunde-I cu inima deschisă, lăsând ca lumina și viața lui Dumnezeu să-ți transforme viața ta.
Meditează: Ce dorințe lumești sau obiceiuri ar trebui să lași în urmă pentru a trăi mai aproape de voia lui Dumnezeu? Cum poți face din Hristos centrul vieții tale, pentru a primi neprihănirea și lumina Sa? Ce efecte poate produce viața ta dacă este trăită după principiile cerului?
