„Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și închinați-vă pe muntele Lui cel sfânt! Căci Domnul Dumnezeul nostru este sfânt!”
Psalmii 99:9 VDDC
„Oamenii nu ajung în comuniune cu cerul, cercetând un munte sfânt sau un templu sacru. Religia nu trebuie să fie mărginită la forme și ceremonii exterioare. Religia care vine de la Dumnezeu este singura religie care duce la Dumnezeu. Pentru a-L sluji corect, trebuie să fim născuți din Duhul Divin. Acesta va curăți inima și va înnoi mintea, dându-ne o nouă capacitate de a-L cunoaște și a-L iubi pe Dumnezeu. Acesta ne va face să ascultăm de bunăvoie de toate cerințele Lui. Aceasta este adevărata închinare. Este roada lucrării Duhului Sfânt. Toate rugăciunile sincere sunt inspirate de Duhul și asemenea rugăciuni sunt plăcute lui Dumnezeu. Oriunde un suflet caută pe Dumnezeu, se manifestă lucrarea Duhului și Dumnezeu Se descoperă acelui suflet. Deoarece asemenea închinători caută, El așteaptă să-i primească și să facă din ei fiii și fiicele Lui.” (Hristos lumina lumii, p. 189).
„Întâlnirile noastre de închinare ar trebui să fie ocazii sfinte, prețioase. Întâlnirile pentru rugăciune nu sunt locuri în care frații să se cenzureze și să se condamne unii pe alții, unde să se rostească cuvinte lipsite de bunătate și vorbiri tari, necruțătoare. Domnul Hristos ar fi alungat din acele adunări în care se manifestă acest spirit și Satana ar veni să preia conducerea. Nimic din ceea ce are izul unui spirit necreștin, neiubitor, n-ar trebui să fie îngăduit să intre; căci nu ne adunăm noi oare pentru a căuta milă și iertare de la Domnul? Iar Mântuitorul a spus în mod clar: «Cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.» Cine poate sta înaintea lui Dumnezeu și să susțină că are un caracter nepătat și o viață nemânjită? (…).
Întâlnirile noastre trebuie să fie făcute foarte interesante. Ele trebuie să fie cuprinse de atingerea cerului. Să nu fie discursuri lungi și seci, și rugăciuni formale numai de dragul de a ocupa timp. Toți trebuie să fie gata să-și aducă partea lor de contribuție cu promptitudine, și atunci când datoria lor s-a împlinit, întâlnirea ar trebui încheiată. În acest fel, se va păstra interesul până la sfârșit. Aceasta înseamnă să-I aduci lui Dumnezeu o închinare care să fie primită.” (Mărturii, vol. 5, p. 607-609).
Apel: Societatea, prin cultura și tradițiile ei, l-a determinat pe om să creadă că dacă depune un efort deosebit pentru a ajunge la un loc special de închinare, făcând pelerinaje, împlinind ceremonii și obiceiuri exterioare i se închină lui Dumnezeu. Totuși, Biblia descoperă care este închinarea plăcută înaintea Tatălui, și anume cea care se face în duh și adevăr, care înalță inima și o aduce în ascultare de cerințele Domnului.
Meditează: Având în vedere diversitatea modelelor de închinare, cum poți evita atât capcanele periculoase ale formalității excesive, cât și lipsa de sacralitate și reverență ale stilurile moderne de închinare? Care sunt practicile și atitudinile care te pot ajuta să găsești un echilibru între forma și fondul închinării, evitând pericolele extremelor din ziua de astăzi?
Aplică: În timpul întâlnirilor de închinare și rugăciune, concentrează-te pe aducerea unei contribuții autentice și pline de dragoste. Evită judecățile aspre și cuvintele lipsite de bunătate și caută să te înalți în prezența lui Dumnezeu cu un spirit deschis și plin de iubire, dispus să se supună. Fii gata să primești și să oferi bunătate și iertare, căci adevărata închinare este aceea care vine dintr-o inimă curată și un duh smerit.
