Categories: Alimentație, Sănătate Tags:

Sistemul imunitar bine alimentat

Hrana vegetală crudă

Hrana vegetală crudă (nepreparată termic) stimulează buna funcționare a sistemului imunitar Un sistem imunitar slăbit are un volum diminuat de enzime. Experienţele făcute au dovedit că o hrană bogată în enzime creşte numărul de macrofage cu 700% şi de celule ucigaşe cu 1300% într-un timp scurt.

Enzimele pot preveni şi, de asemenea, distruge celulele canceroase. Cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile autoimune şi toate celelalte boli regresează sau sunt chiar învinse atunci când se foloseşte hrana crudă bogată în enzime. Persoanele cu sistem imunitar sănătos nu fac cancer.

Enzimele măresc eficienţa sistemului imunitar, permiţându-i să digere mai uşor celulele bolnave sau moarte, să elimine tumorile şi chisturile, să distrugă depozitele de colesterol, bacteriile şi virusurile, îndepărtând din organism orice alt element nedorit compus din proteine, grăsimi şi hidraţi de carbon.

Enzimele sunt conţinute în alimentele crude şi sunt complet distruse în alimente prin coacere, pasteurizare, conservare, adăugare de aditivi chimici, expunere la microunde şi la temperaturi mai mari de 40 grade C.

Folosiţi în alimentaţie foarte multe alimente crude: fructe, legume, verdeţuri, nuci şi seminţe şi seminţe germinate. Pentru o stimulare mai puternică a imunităţii, consumaţi multe sucuri din fructe şi zarzavaturi (orz şi ovăz verde, morcov, cătină, lucernă, urzică, ardei, căpşuni, citrice etc.).

Pentru o bună funcționare a sistemului imunitar, consumați alimente bogate în beta-caroten.

Cercetările au arătat că beta-carotenul măreşte numărul de limfocite T, sau celule „ajutătoare” din sistemul imunitar, care protejează organismul de cancer şi infecţii virale sau bacteriene. Şi în laborator, adăugarea de beta-caroten stimulează celulele imunitare neutrofile să respingă infecţiile micotice care atacă pe cei cu sistemul imunitar slăbit.

Consumaţi alimente bogate în betacaroten (beţi şi sucuri): morcov, cătină, cartofi dulci, goji, spanac, lucernă, dovleac cu miezul portocaliu, pătrunjel, coacăze, avocado etc.

Alimentele bogate în vitamina E stimulează imunitatea

Vitamina E stimulează imunitatea prin proliferarea globulelor albe, care luptă împotriva infecţiilor.

Un nivel scăzut al vitaminei E din sânge vă face de două ori mai vulnerabil la orice formă de cancer, a concluzionat un amplu studiu finlandez.

Alimente bogate în vitamina E: ulei de măsline şi din germenii cerealelor (în general, uleiurile presate la rece), seminţe de in, de floarea soarelui, migdale, nuci, alune (în general semințele și oleaginoasele), avocado, lapte de soia etc.

Consumați alimente bogate în vitamina C pentru a avea un sistem imunitar bun

Vitamina C are o mare influenţă asupra soldaţilor celulari ai sistemului imunitar; ea acţionează împotriva bacteriilor ca un antibiotic. Mai mult decât atât, vitamina C sprijină în mod spectaculos funcţionarea sistemului imunitar, prin creşterea nivelurilor antioxidantului glutation din organism, esenţial pentru buna funcţionare a sistemului imunitar.

Alimente bogate în vitamina C: măceşe, coacăze, cătină, acai, acerola, goji, lucernă, pătrunjel, ardei, căpşuni, varză, portocale, lămâi etc.

Consumați alimente bogate în zinc pentru a susține imunitatea

Zincul joacă un rol important în divizarea, creşterea şi repararea celulelor, fiind un bun agent imunitar. Carenţa de zinc duce la micşorarea timusului (glanda principală care ne controlează celulele T).

Zincul este implicat în producerea enzimelor implicate în eliminarea celulelor canceroase produse în mod obişnuit. Surse alimentare de zinc: drojdia de bere, seminţele de dovleac, fasolea, germenii de grâu, ciupercile etc.

Consumați alimente bogate în seleniu pentru a fortifica imunitatea și a vă proteja de cancer

Seleniul acţionează împreună cu glutation-peroxidază, o enzimă ce se găseşte în organism, care este un puternic antioxidant.

Seleniu ajută la producerea de anticorpi. Fără seleniu, leucocitele îşi pierd abilitatea de a recunoaşte invadatorii. Seleniu reduce riscul de cancer, fortifică sistemul imunitar şi creşte rezistenţă la infecţii.

Surse alimentare: nucile braziliene, polenul, usturoiul, ceapa, strugurii negri, broccoli, drojdia de bere, grâu integral şi cereale, legume organice.

Usturoiul – unul dintre cele mai puternice antibiotice naturale cunoscute

Contra sucului său, germenii de răceli, gripe şi viroze nu au nici o şansă. Descompune flegma, combate infecţiile, degajează sinusurile, bronhiile şi plămânii. Omoară în doar 5 minute cei mai oribili microbi, chiar şi pe cei ai leprei, gonoreei şi cangrenei. 1 mg de usturoi are aceeaşi putere cât 25 de unităţi de penicilină.

Aliina, o substanţă izolată din usturoi, are efect asupra germenilor care cauzează intoxicaţia cu salmonella, dizenteria şi contra stafilococilor care provoacă furunculele şi ulceraţiile purulente ale pielii. La fel de eficientă este şi împotriva streptococilor care cauzează scarlatina, difterie, erzipelul, inflamarea învelişului inimii (febră reumatică).

Alicina, un alt compus din usturoi, combate conjunctivita, putrefacţia alimentară, febra tifoidă, holera şi TBC-ul.

Usturoiul este o sursă bună de seleniu. Seleniu acţionează împreună cu glutationa, o tripeptidă ce se găseşte în organism, un puternic antioxidant, un adevărat „măturător” de radicali liberi. Detoxifică materiale toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul şi arsenicul şi alte substanţe potenţial cancerigene, combinându-se cu ele pentru a forma compuşi ce sunt eliminaţi din organism. Usturoiul se recomandă în profilaxia şi tratarea bolilor infecţioase (gripă, febră tifoidă, difterie), în afecţiuni ale tubului digestiv (enterocolite, diaree, dizenterie), în combaterea paraziţilor intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie), cancer etc.

Fructele goji şi imunitatea

Conţinutul de germaniu din frunctele de goji, creşte abilitatea corpului să producă interferon. Interferonul este un element important de care corpul are nevoie în lupta contra cancerului şi a infecţiilor virale.

Goji este al doilea în lume ca şi continut de vitamina C şi contine mai mult beta caroten ca morcovii – elemente ce cresc eficienţa sistemului imunitar.

Este bogat în calciu, magneziu, zinc şi seleniu – minerale care sunt implicate în buna funcţionare a sistemului imunitar. Conţine polizaharide – elemente ce întăresc sistemul imunitar; aceste zaharuri pot inhiba creşterea tumorilor.

Cătina – un bun stimulent pentru imunitate

Fructul de Cătina albă (Hippophäe rhamnoides) conţine o întreagă „farmacie” de substanţe valoroase. Ea este un puternic imunostimulator, fiind boagată în vitamina C, E, betacaroten și alte substanțe benefice.

Uleiul din cătină are proprietăţi deosebit de puternice. Acest ulei conţine de 10 ori mai mult betacaroten decât morcovul. Betacarotenul acţionează sinergic cu interferonul, mărind eficacitatea acţiunii acestui compus imunitar şi acţionează în biosinteza imunoglobulinelor. Protejează, de asemenea timusul.

Licopenul, substanţa foarte valoroasă prezentă în fructe, are efecte pozitive în prevenirea şi tratamentul cancerului.

Cătina este bogată şi în quercitină şi zeaxantină – doi compuşi cu efect benefic în combaterea bolilor tumorale şi a multor altor boli.

Puteţi folosi fructele proaspete sub formă de suc, iar pe cele uscate (apoi măcinate) sub formă de pulbere (10 grame pe zi). De asemenea, pentru multe beneficii, poate fi folosit uleiul de cătină.

Varza roşie şi imunitatea

Varza roşie şi imunitatea

Varza, fiind de câteva ori mai bogată în vitamina C decât portocalele, având puţine calorii şi multe substanţe cu efect antioxidant, varza roşie este un adevărat medicament imunostimulent. Cu ajutorul său sunt prevenite răcelile, infecţiie bronşice, pulmonare şi urinare reci¬divante, dar sunt tratate şi infecţiile deja instalate. Pigmenţii pe care îi conţine blochează replicarea viruşilor gripali, dar şi a celor care produc hepatita sau herpesul.

Se administrează proaspătă, sub formă de salată, câte 300-400 g pe zi, la bolnavii cu infecţii respiratorii, pentru a susţine şi a grăbi procesul vindecării. Persoanelor care iau antibiotice de sinteză li se recomandă şi varza roşie murată, pentru restabilirea florei tubului digestiv şi pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.

În caz de febră se administrează sucul de varză roşie, câte 200 mililitri, băuţi de 2-3 ori pe zi. Conţinutul ridicat de vitamina C al acestei legume ajută inima şi sistemul cardiovascular să reziste cu succes temperaturii ridicate, catalizează acţiunea sistemului imunitar, care este principalul “beneficiar” al acceselor de febră.

Sucul de struguri negri și tescovina – produse excepționale în stimularea imunității

Sucul de Struguri (mai ales cei roşii şi negrii) a dovedit puternice activităţi antivirale contra poliovirusului, virusul herpes simplex, retrovirusului, care provoacă meningita, febra şi diareea, şi viruşilor gripali. Strugurele este o sursă bună de seleniu, element ce ajută la fortificarea sistemul imunitar. Pe deasupra, strugurele conţine resveratrol, quercitină şi acid elagic (mai ales în coajă şi sâmburi) – compuşi puternici în suprimarea celulelor canceroase.

Tescovina (cojile şi sâmburii strugurilor ce rămân în urma presării) este un material extrem de bogat în substanţe valorose pentru imunitate. Rolul principal îl are resveratrolul, un antioxidant extrem de puternic. Printr-un miraculos mecanism natural, strugurii secretă această substanţă pentru a se apăra de ciupercile şi bacteriile parazite. Prin urmare, resveratrolul are o pronunţată amprentă defensivă şi joacă un dublu rol: repară stricăciunile şi atacă intruşii. Ajuns în organismul uman, îndeplineşte aceleaşi funcţii: vindecă şi protejează.

Resveratrolul este cel mai puternic antioxidant existent în natură, deci are menirea de a împiedică degradarea celulelor din toate tipurile de ţesuturi. Molecula antioxidantă îndrumă batalioanele de celule ale sistemului imunitar să atace agenţii patogeni invadatori (de la microbi la celule cancerigene) şi, în acelaşi timp, încurajează reproducerea celulelor sănătoase.

Alături de resveratrol, în tescovină sunt mobilizate şi alte substanţe valoroase pentru imunitate: vitaminele A, C şi P, fierul, potasiul, magneziul şi calciul. Pulberea se obţine prin măcinarea cât mai fină a tescovinei uscate şi cernute. Se consumă câte o linguriţă, de trei ori pe zi, cu jumătate de oră înainte de masă. Pentru un efect sporit, praful trebuie ţinut sub limbă, aproximativ 2-3 minute, înainte de a-l înghiţi. O cură durează trei săptămâni, cu o săptămână de pauză. Se prepară simplu, adăugând peste două linguriţe de tescovină uscată şi mărunţită o cană de apă clocotită. Se acoperă şi se lasă la infuzat 10 minute. Sunt recomandate 3 căni pe zi, înainte de fiecare masă.

Sucul de orz și grâu verde fortifică organismul și imunitatea

Sucul de orz verde (şi grâu verde) are un efect puternic în vitalizarea generală a organismului, cât şi în fortificarea sistemului imunitar. Conţinutul mare de beta-caroten şi vitamina C, cât şi de alte substanţe vitale, explică acţiunea stimulantă a orzului asupra sistemului imunitar. Mai mult, orzul verde este până în prezent cea mai bogată sursă de superoxid dismutaza (SOD) cunoscută. SOD-ul este una dintre cele mai puternice enzime, ce se comportă ca un adevărat „măturător” de radicali liberi, stopând astfel îmbătrânirea şi prelungind viaţa celulelor.