Sorin Nicola

Sistemul osteo-muscular primeşte din partea sistemului digestiv elementele vitale pentru clădirea ţesutului osos (calciu, fosfor, magneziu şi sodiu, proteine, vitamine, etc.) şi glucoza – necesară producerii de energie la nivelul acestui sistem. De asemenea, ţesutul conjunctiv, care intră în componenţa muşchilor are nevoie de proteine şi calciu şi alte substanţe nutritive. Funcţia de locomoţie şi exerciţiul fizic necesită în cantităţi mari combustibil adecvat. Acesta este glucoză, care o găsim în cea mai mare măsură în fructe, miere şi legume.

Produsele de soia, mai ales laptele si făina, sunt un excelent ajutor pentru stoparea procesului de pierdere a substanţei osoase. Soia are o acţiune estrogenă, estrogenul fiind hormonul care determină asimilarea calciului şi consolidarea oaselor. Pe deasupra, soia este un aliment bogat în calciu şi magneziu.

Alimente bogate în calciu sunt: seminţele de susan, tofu, maca, smochinele, seminţe de floarea soarelui, seminţe chia, seminţele de amarant, seminţele de in, migdalele, soia, alunele, meiul, hrişca, ovăzul, napii, varza, gulii, brocoli, loboda, urzica, tulpinile de trifoi roşu, zarzavaturi cu frunze verde închis, orezul brun.

Concentraţia în calciu în seminţele de susan e de 20 de ori mai mare decât în carne şi de 4 ori mai mare decât în lapte. În plus, susanul este deosebit de bogat şi în magneziu, zinc şi fier, aminoacizi (proteine) şi acizi graşi.

Borul este substanţa care ajută la creşterea nivelurilor de estrogen din sânge, iar estrogenul este un hormon care ajută la păstrarea densităţii oaselor. Varza se situaeză prima în clasament în conţinutul de bor, iar pe locul doi se află tulpinile de păpădie. Păpădia şi varza sunt forte bogate şi în calciu. Urzica este şi ea bogată în bor. Fructele uscate, caisele, prunele, strugurii, merele, nucile conţin şi ele bor.

Vitamina C este necesară pentru producţia de colagen, care păstrează rezistenţa ţesuturilor conjunctive din oase. În plus, vitamina C grăbeşte formarea calusului osos în fracturi. Surse alimentare bogate în vitamina C includ: măceşe, pătrunjel, kiwi, coacăze negre, lobodă, ardei, urzici, brocoli, conopidă, varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varză, roşii, mazăre, fragi.

Magneziul ajută la buna asimilare a calciului. Iarba grasă – o buruiană de cultură cu frunze grase – este cea mai bogată sursă în magneziu. Iarba grasă este o susă principală şi de acizi graşi omega-3 şi de vitamine A, C şi E. Orzul, fasolea neagră, orezul nedecorticat, năutul, lintea, fulgii de ovăz, soia, spanacul, hrişca şi migdalele sunt surse bogată în magneziu.

Mai multe cercetări au arătat că siliciul previne osteoporoza şi poate fi folosit pentru vindecarea fracturilor. Napii şi coada calului se numără printre cele mai bune surse de siliciu. Apoi mai găsim în drojdia de bere, banane, fasole verde, cereale integrale, coja de castravete, coaja de măr, migdalele, alunele, nucile, varză cultivate organic etc.

Avocado este cea mai bună sursă alimentară de vitamina D şi poate ajuta organismul la depunerea calciului în oase. Avocado este de asemenea bogat în vitamna E. Alte surse vegetale de vitamina D sunt: drojdia de bere, soia, banane, ciuperci, seminţe încolţite, lucernă, spanac, varză, seminţe de floarea soarelui.

Algele au compoziţie nutiţională extrem de complexă necesară protecţiei oaselor. Alga Spirulina (Spirulina Platensis) este bogată în aminoacizi, acizi graşi de tip Omega 3 şi 6, vitaminele B, D, E, K, betacaroten, calciu, magneziu, fosfor, zinc, seleniu, substanţe antioxidante, enzime digestive – toate elemente necesare sănătăţii oaselor. Alga Kombu (Luminaria Digitata) sau alga brună conţine 13 elemente minerale!

Condimentele precum ardeiul cayenne, ghimbirul și turmericul conțin compuși antiinflamatori care reduc umflarea și blochează o substanță chimică a creierului care transmite semnale de durere. Consumați cât de des aceste condimente.

Am fost învăţaţi că pentru a avea oase puternice trebuie să consumăm mult lapte care este bogat în calciu.  Ei bine, nu-i aşa. Ţările în care se consumă cel mai mult lapte de vacă şi cele mai multe produse lactate au cele mai mari frecvenţe ale fracturilor şi cea mai proastă sănătate a oaselor. Americanii beau mai mult lapte decât oricine în lume, dar au totuşi şi cea mai ridicată rată a afecţiunilor osoase. Evident, laptele nu ajută, din contră. Doctorul R.R. Recker declara în „American Journal of Clinical Nutrition” că proteinele şi fosforul aflate în cantităţi mari în lapte fac ca organismul să piardă mai mult calciu decât câştigă. Proteinele de origine animală (carne, lapte, ouă), spre deosebire de proteinele din plante, sporesc cantitatea de acid din corp. Acest exces de acid produce o acidifiere a sângelui şi ţesuturilor noastre. Organismului nu-i place acest mediu acid şi începe să lupte împotriva lui. Pentru a neutraliza acidul organismul foloseşte calciul, care acţionează ca o bază (element alcalin) foarte eficientă. Totuşi acest calciu trebuie să provină de undeva. Aşa că este extras din oase, iar pierderea de calciu slăbeşte oasele, expunându-le unui risc mai mare de fracturi. Când proteinele de origine animală sporesc aciditatea metabolică şi scot calciul din oase, cantitatea de calciu din urină este crescută.

Consumul masiv de carne conduce la producerea de acid uric. Acesta se va depune pe articulaţii şi în muşchi, inflamând articulaţiile şi dând dureri musculare – guta. În Japonia, incidenţa gutei a crescut odată cu creştere cantităţii de proteine consumate, proteina animală este, după toate estimările, extrem de vătămătoare.

De asemenea, consumul masiv de proteină animală, de cafea, zahăr, alimente rafinate, băuturi tip cola conduce la acidificarea sângelui. Acest lucru va determina epuizarea rezervelor de calciu şi magneziu din oase, organismul încercând să echilibreze situaţia cu aceste elemente alcaline preluate din depozitul osos.

Atât timp cât evitaţi hidraţii de carbon rafinaţi, cum ar fi fulgii de cereale cu zahăr, bomboanele, pastele făinoase din făină albă şi pâinea albă, nu veţi avea probleme cu lipsa de calciu. Zahărul şi produsele care-l conţin determină pierderi însemnate de calciu în organism. Zahărul este supranumit „hoţul oaselor”.

Acidul fosforic este foarte dăunător pentru calciul din oase şi reprezintă unul dintre cei mai de seamă vinovaţi de creşterea osteoporozei. Consumul de fosfor este oricum prea ridicat în zilele noastre, organismul fiind silit să elimine excesul pe cale renală, prin combinarea fosforului cu calciul. Majoritatea băuturilor răcoritoare conţin acid fosforic. Ingredientul activ al băuturii CocaCola este acidul fosforic, al cărui ph este 2.8, suficient pentru a dizolva un cui în 4 zile. În plus, această băutură conţine un nivel înalt de zahăr care favorizează pierderea de calciu. Eliminaţi din consum toate băuturile răcoritoare şi înlocuiţi-le cu sucuri naturale din fructe şi verdeţuri.