„Toate fărădelegile pe care le-a făcut nu i se vor mai aminti. El va trăi în dreptatea pe care a făcut-o.”
Ezechiel 18:22 VBT
„Atunci când, în deznădejdea lui, Iacov s-a prins puternic de Înger și s-a rugat cu lacrimi, Solul ceresc, pentru a-i pune la probă credința, i-a reamintit de asemenea de păcatul său și S-a străduit să scape de el. Dar Iacov nu putea fi făcut să abandoneze lupta. El învățase faptul că Dumnezeu este milostiv și s-a încrezut cu totul în mila Sa. El a arătat înapoi, la pocăința de păcatul său, și a cerut eliberarea de vina sa. Revizuindu-și viața, el ajunsese aproape la disperare; dar se ținea puternic de Înger și, cu strigăte fierbinți până la agonie, și-a susținut cererea până când a biruit.
Aceasta va fi experiența poporului lui Dumnezeu în lupta lor finală cu puterile răului. Dumnezeu va pune la probă credința, statornicia, încrederea lor în puterea Sa de a-i scăpa. Satana se va strădui să-i înfricoșeze cu gândul că situația lor este fără nicio speranță; că păcatele lor sunt prea grave ca să poată fi iertate. Ei vor avea un simțământ profund al nedesăvârșirii lor și, revizuindu-și viața, nădejdea lor se va prăbuși. Dar, aducându-și aminte de măreția milei lui Dumnezeu și de pocăința lor sinceră, ei vor face apel la făgăduințele Sale, făcute prin Hristos păcătoșilor neajutorați, dar care se pocăiesc. Credința lor nu se va stinge pentru că nu primesc imediat răspuns la rugăciunile lor. Ei se vor bizui temeinic pe tăria lui Dumnezeu, așa cum Iacov s-a prins puternic de Înger, iar limbajul sufletului lor va fi: «Nu Te voi lăsa, până nu mă vei binecuvânta».
Dacă Iacov nu s-ar fi pocăit mai înainte de păcatul său de a obține, prin înșelăciune, dreptul de întâi născut, Dumnezeu nu i-ar fi ascultat rugăciunea și în mila Sa nu i-ar fi păstrat viața. Tot astfel, în timpul strâmtorării, dacă poporul lui Dumnezeu va avea păcate nemărturisite care să le vină în minte în timp ce sunt torturați de teamă și chin, ei vor fi atunci înfrânți, disperarea va zdrobi credința și nu vor mai avea încredere să stăruie înaintea lui Dumnezeu pentru eliberarea de vinovăția lor. Dar, deși au un simțământ profund al nevredniciei lor, nu vor mai avea niciun păcat ascuns pe care să-l aducă la lumină. Păcatele lor au fost șterse prin sângele ispășitor al lui Hristos și deci nu și le mai pot aminti.” (Patriarhi și profeți, p. 201-202).
Apel: În lumina măreției milei lui Dumnezeu, care șterge păcatele tale, întoarce-te cu inimă căită la El. Meditează la promisiunea divină că păcatele tale nu vor mai fi amintite și întărește-ți credința și încrederea în puterea salvatoare a lui Dumnezeu. Renunță la orice sentiment de descurajare sau disperare și ancorează-te în speranța fermă a iertării și a iubirii nemărginite a lui Dumnezeu.
Meditează: Cum te face să te simți gândul că nu-ți vei mai aduce aminte de păcatele tale? În ce fel poți contribui chiar de acum la pregătirea pentru timpul de strâmtorare prin care vei trece la sfârșitul timpului?
Aplică: Sănătatea mintală este strâns legată de credința autentică practică. Cunoașterea și amintirea promisiunilor lui Dumnezeu îți vor aduce pace și fericire chiar și în momentele tulburătoare, însă ai nevoie să-ți fortifici mintea cu memorarea versetelor biblice, pentru ca să ți le poți aminti la vreme de nevoie. De aceea, propuneți să înveți în fiecare săptămână câte un verset biblic și să meditezi în timpul zilei, asupra lui pentru a înțelege semnificația mai bine.