„M-am luptat lupta cea bună, am sfârșit alergarea, am păzit credința.”
2 Timotei 4:7 VBT
„Din sala de judecată a cezarului, Pavel s-a întors în celula sa, înțelegând că a câștigat pentru sine numai un scurt răgaz. El știa că vrăjmașii lui nu aveau să-și găsească odihnă până ce nu vor duce la capăt osândirea lui. Dar el mai știa, de asemenea, că pentru o vreme adevărul triumfase. Faptul că a vestit pe Mântuitorul cel răstignit și înviat înaintea unei mari mulțimi care îl ascultase era în sine o biruință. În ziua aceea, începuse o lucrare ce avea să crească și să se întărească și pe care Nero și toți ceilalți vrăjmași ai lui Hristos în zadar aveau să caute să o împiedice sau să o nimicească. (…)
În timpul îndelungii sale slujiri, Pavel nu se clătinase niciodată în devotamentul față de Mântuitorul său. Oriunde era — înaintea amenințătorilor farisei sau a autorităților romane; înaintea mulțimii tulburate la Listra sau a păcătoșilor convinși din închisoarea macedoneană; discutând cu echipajul cuprins de panică de pe vasul naufragiat sau stând singur înaintea lui Nero spre a pleda pentru viața sa — el niciodată nu se rușinase de cauza pe care o apăra. Singura mare țintă a vieții sale creștine fusese aceea de a sluji Aceluia al cărui nume îl umpluse odată pe el de dispreț; și de la această țintă nicio împotrivire și nicio prigoană n-a fost în stare să-l abată. Credința sa, întărită prin efort și curățită prin sacrificiu, l-a susținut și l-a întărit. (…)
Adevăratul slujitor al lui Dumnezeu nu se va teme de greutăți sau de răspundere. De la Izvorul care niciodată nu va dezamăgi pe cel care, în mod sincer, caută putere divină, el trage puterea care îl face în stare să întâmpine și să învingă ispita și să-și împlinească datoriile pe care le așază Dumnezeu asupra sa. Natura harului pe care el îl primește îi lărgește capacitatea de a-L cunoaște pe Dumnezeu și pe Fiul Său. Sufletul său arde de dorința cea mare de a aduce Domnului o slujire bine primită.” (Faptele Apostolilor, p. 498-501).
Apel: Ca și Pavel, ești chemat să păzești credința indiferent de obstacolele care îți stau înainte. Lumea din jurul tău te provoacă să faci compromisuri, să îți pierzi pasiunea pentru Hristos și să cedezi în fața presiunilor, dar ca urmaș adevărat al Domnului, ești chemat să rămâi neclintit. Uită-te la exemplul lui Pavel și învață că adevărata biruință nu constă în evitarea suferinței, ci în a rămâne credincios, chiar și atunci când lucrurile sunt dificile. Continuă să te întărești în harul lui Hristos și să cauți putere divină pentru a înfrunta ispitele și greutățile care vor veni.
Meditează: Ce înseamnă pentru tine să păzești credința în mijlocul presiunilor și provocărilor cotidiene? Care a fost secretul puterii lui Pavel și cum poate deveni și secretul tău? Care crezi că este legătura dintre lupta cea bună, alergare și credință și ce vrea să transmită Pavel exprimându-se în acest fel?