Factori care slăbesc şi suprimă capacitatea de luptă a sistemului imunitar

Hrana procesată

Hrana superprocesată, rafinată şi chimizată este unul dintre factorii principali ai îmbătrânirii premature şi slăbirii sistemului imunitar. Supusă la diverse proceduri termice, cele mai valoroase substanţe nutritive din alimente sunt pierdute, iar altele suferă modificări chimice majore, ce au efecte nocive asupra organismului.

Astfel, enzimele (substanţele purtătoare de viaţă) sunt distruse integral, o mare parte din vitamine se pierd (mai ales vitamina C, atât de necesară sistemului imunitar) iar alte substanţe precum proteinele, lipidele şi mineralele suportă transformări ce le fac inutilizabile pentru funcţiile vitale ale organismului şi chiar periculoase. Sistemul imunitar se împotriveşte nu doar bacteriilor, virusurilor şi microbilor, ci şi unor substanţe străine corpului ce au un caracter toxic. Ne putem imagina cât de suprasolicitat este datorită avalanşei de toxine adusă în organism?!

Grăsimile

Anumite studii au dovedit că grăsimile saturate (majoritatea se găsesc în alimentele de origine animală) sunt legate cu rate crescute ale bolilor autoimune. Eliminând produsele de origine animală, se evită, într-o mare măsură consumul de grăsimi saturate.

Alte studii au concluzionat că grăsimile polinesaturate dezvoltă boli autoimune, favorizează cancerul şi au un efect advers asupra sistemului imunitar. Pentru a nu îmbătrânii prematur, trebuie să restricţionăm grăsimile polinesaturate omega-6, cum ar fi cele din margarină, grăsimile pentru frăgezirea aluatului şi sosurile preparate în special din ulei de porumb, şofran şi seminţe de floarea soarelui. Cele mai bune lipide sunt cele găsite în seminţele de in, migdale, nuci, avocado, şi alte seminţe consumate în stare crudă. Ca şi uleiuri, folosiţi uleiul de măsline presat la rece, uleiul din seminţe de in (este bogat în grăsimi omega 3) şi uleiul de seminţe de struguri.

Zahărul și dieta hipercalorică

Consumul de zahăr scade imunitatea prin reducerea sau chiar blocarea acţiunii globulelor albe. Evitaţi să consumaţi produsele ce conţin zahăr sau înlocuitori ai acestuia. Grăsimile rele + zahăr este o combinaţie fatală pentru sistemul munitar!

Evitaţi o dietă hipercalorică. Animalele hrănite cu mai puţine calorii au un sistem imunitar cu o treime mai puternic decât animalele normale, spun cercetările de la institutul naţional pentru îmbătrânire din SUA. Acest lucru este posibil în cazul în care veţi consuma fructe şi legume din belşug, consumate cât de natural posibil, şi veţi reduce consumul de grăsimi, dulciuri şi alimente rafinate.

Cu cât organismul va primi mai multe proteine provenind din carne, cu atât mai mult veţi solicita sistemul imunitar şi cu atât mai mult veţi crea un mediu ambiant potrivit pentru apariţia culturilor de paraziţi (viruşi, bacterii, viermi, giardia) care se hrănesc din deşeurile rezultate în urma digerării proteinelor din carne.

Stresul și emoțiile negative

Stresul cronic şi stresul repetat duc la reducerea volumului glandei timusului (unul dintre elementele cheie pentru imunitatea organismului) şi suprimarea generală a reactivităţii sistemului imunitar.

Se ştie că prezenţa în exces a cortizolului (un hormon produs de glandele suprarenale ca răspuns la stres), are un efect direct asupra reducerii timusului şi în inhibarea producţiei şi activităţii celulelor albe. Cortizolul inhibă capacitatea celulelor albe de a secreta anumiţi mesageri (interleucinele şi interferonii), astfel că, diversele forme de celule imunitare nu mai pot comunica între ele pentru a lupta eficient împotriva unei infecţii. În cele din urmă, şi cu totul remarcabil, e faptul că tot cortizolul poate el însuşi acţiona ca un semnal pentru o multitudine de celule ale sistemului imunitar pentru a le inhiba şi opri activitatea (ceea ce înseamnă că celulele respective sunt condamnate la moarte).

Ducând o viaţă agitată, în ritmul trepidant şi epuizant impus de societatea actuală, sunteţi un candidat sigur pentru o mulţime de boli, multe din ele fundamentate pe imunodepresia organismului dumneavoastră. Oboseala cronică vă slăbeşte capacitatea de rezistenţă a organismului la infecţii şi la alte agresiuni.

Eliminaţi emoţiile şi sentimentele negative, aducătoare de boli: mânia, furia, nemulţumirea, negativismul, tristeţea, îngrijorarea, frica, egocentrismul, închiderea în sine. Nu uitaţi că toate aceste stări psihice, se traduc prin modificări dramatice la nivel fiziologic şi uneori chiar anatomic. Stresul poate ucide neuronii, epuiza glandele, distruge ţesuturi şi organe, anihila funcţii vitale şi suprima sistemul imunitar.

Cauze alimentare ale bolilor autoimune

Nici un alt grup de boli nu este atât de perfid ca bolile autoimune. Toate bolile autoimune constituie rezultatul unui grup de mecanisme care merg anapoda, în mare parte asemenea cancerului. În acest caz, mecanismul îl constituie sistemul imunitar care atacă în mod eronat celule din propriul organism.

Se poate întâmpla ca antigenele care trişează/păcălesc corpul nostru – făcându-l să îşi atace propriile celule – să se afle, de fapt, în mâncare. În procesul digestiei, de pildă, unele proteine scapă în curentul sanguin din intestin fără a fi complet desfăcute în aminoacizii lor constituenţi. Părţile nedigerate sunt considerate ca invadatori străini de către sistemul nostru imunitar, care începe să facă tipare pentru a le distruge şi astfel se pune în mişcare procesul autoimun autodistructiv.

Unul din alimentele care oferă multe din proteinele ce seamănă cu proteinele din corpul nostru este laptele de vacă. Tot mai multe dovezi demonstrează că multe din bolile imune sunt legate de consumul laptelui de vacă (diabetul de tip 1, scleroza în plăci, poliartrita reumatoidă etc.). Laptele este principalul producător de alergeni, care solicită sistemul imunitar. Este recomandată o dietă vegetariană vegan – în care sunt excluse toate produsele de origine animală. Aceasta este cea mai sigura cale.

Sedentarismul

Nenumărate studii arată că în condiţii „de seră”, adică trăind în spaţii închise şi cu temperatura constantă, lipsiţi de stimularea contactului nemijlocit cu natura şi de cea produsă de efortul fizic, producţia de celule cu rol imunitar din organism scade dramatic. În plus, s-a constatat că, în condiţii de sedentarism, celulele imunocompetente pur şi simplu se lenevesc, devenind mult mai puţin active, chiar dacă sunt în număr suficient. Rezultatul este ca organismul nu reuşeşte să se mai apere de microbi chiar banali, îmbolnăvindu-se tot mai des. Sensibilitatea la infecţii ţine în mod firesc de o lipsă de activare a sistemului imunitar.

Exercuțiul fizic exagerat

La polul opus sedentarismului este exerciţiul fizic exagerat, suprasolicitant pe termen lung şi epuizant, care devine un factor de stres biochimic şi un agent catabolizant şi imunosupresor. Deci, nu exageraţi! Desigur, sunt mult mai multe persoane sedentare şi foarte puţine care greşesc în cealaltă parte – abuzul de exerciţiu fizic. Totuşi, există şi cazuri de acest gen.

Consumul de droguri (legale)

Alcoolul, ţigările şi cafeua, luate în această ordine reprezinte mijloace de suprimarea imunităţii. Aparent sunt stimulente, energizante, dar rezultatul final este deprimarea imunităţii şi a vitalităţii organismului. Deci, renunţaţi la ele!

Frigul

Frigul scade imunitatea (contractă vasele de sânge mai ales la extremităţi, coagulează sângele şi îngreunează circulaţia sanguină şi limfatică, iar corpul consumă mai multă energie). Aveţi grijă ca extremităţile să vă fie bine îmbrăcate; altfel, acţiunea sistemului imunitar devine lentă şi vă veţi îmbolnăvi.

Lipsa somnului odihnitor

Lipsa somului odihnitor reduce imunitatea. Somnul este vital pentru sistemul imunitar. Anumite studii indică o reducere a celulelor ucigaşe şi a limfocitelor după nopţi nedormite. O singură noapte nedormită poate reduce numărul celulelor ucigaşe cu până la 30%.

Antibioticele

Antibioticele – imunosupresoare severe – sunt prescrise pentru zeci de afecţiuni banale. În procesul de distrugere a bacteriilor pentru care sunt prescrise, ele omoară de asemenea şi flora intestinală saprofită, în special lactobacteriile, afectând sever digestia şi asimilarea substanţelor nutritive, tocmai atunci când organismul are mai multă nevoie de ele. Lactobacteriile sunt singurii factori care pot ţine sub control candida şi alte ciuperci dăunătoare; de aceea, în urma unei cure de antibiotice, candida găseşte totdeauna un câmp propice pentru dezvoltare, răspândindu-se în întreg organismul. Un prim efect al infecţiei cu candida este inhibarea sistemului imunitar, ceea ce înseamnă că medicamentele pe care le luaţi pentru a combate boala afectează mecanismele naturale de apărare a organismului împotriva respectivei afecţiuni. Când antibioticele sunt însoţite de corticosteroizi (cum este Prednisonul, de ex.) – alte substanţe frecvent prescrise – efectul distructiv asupra sistemului imunitar creşte considerabil.

În următorul articol vom aborda modul în care se poate întări și stimula sistemul imunitar. Rămâneți alături de noi!