„Adevărat vă spun că toate păcatele vor fi iertate fiilor oamenilor și orice blasfemii rostite vreodată, dar oricine va rosti o blasfemie împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat niciodată, ci este sub condamnarea judecății veșnice;”
Marcu 3:28-29 VBT
„În ce constă păcatul împotriva Duhului Sfânt? Este atunci când, în mod voit, atribuim lui Satana lucrarea Duhului Sfânt. De exemplu, să presupunem că cineva este martor al unei lucrări speciale a Duhului lui Dumnezeu. El are dovada convingătoare că lucrarea este în armonie cu Scriptura, și Duhul dă mărturie împreună cu duhul său că lucrarea aceea era de la Dumnezeu. Cu toate acestea, mai târziu, el cade în ispită, mândrie, încredere în sine sau alte trăsături rele de caracter îl iau sub control; respingând toate dovezile caracterului ei divin, el declară că ceea ce a recunoscut mai înainte a fi puterea Duhului Sfânt acum spune că, de fapt, era puterea lui Satana. Prin intermediul Duhului Său, Dumnezeu lucrează asupra inimii omenești; și atunci când oamenii, în mod voit, resping Duhul și-L declară ca fiind de la Satana, ei taie canalul prin care Dumnezeu poate comunica cu ei. Negând dovada pe care Dumnezeu a avut plăcerea să le-o dea, ei închid în afara lor lumina care a strălucit în inimile lor, și ca rezultat, sunt lăsați în întuneric.” (Mărturii, vol. 5, p. 634).
„Oricare ar fi păcatul, dacă sufletul se pocăiește și crede, vina este spălată prin sângele lui Hristos; dar acela care leapădă lucrarea Duhului Sfânt se așează într-o situație în care pocăința și credința sunt cu neputință. Numai prin Duhul lucrează Dumnezeu în inimă; când oamenii leapădă în mod deliberat Duhul și declară că El este de la Satana, oamenii taie canalul prin care Dumnezeu poate să comunice cu ei. Când, în cele din urmă, Duhul este respins, Dumnezeu nu mai poate face nimic pentru acel suflet.” (Hristos Lumina lumii, p. 322).
Apel: Dragul meu prieten, este vital să recunoști lucrarea Duhului Sfânt în viața ta și să nu cazi în capcana de a ignora glasul lui Dumnezeu. Păcatul împotriva Duhului Sfânt este o respingere deliberată a ceea ce știi că este de la Dumnezeu, iar aceasta te poate lăsa în întuneric, departe de harul și îndurarea divină. Fii vigilent și păstrează-ți inima deschisă la îndrumarea și mustrarea Duhului Sfânt, pentru a nu te închide în fața luminii divine care vrea să pătrundă în sufletul tău.
Meditează: Există momente când ai simțit convingerea Duhului Sfânt, dar ai ales să o ignori sau să o respingi? Ce impact poate avea acest lucru asupra relației tale cu Dumnezeu și asupra capacității tale de a recunoaște adevărul? În ce fel poți cultiva o inimă sensibilă și deschisă la influența Duhului Sfânt, astfel încât să nu te închizi în fața luminii și îndrumării divine?
